Skip to content

”Să ai” poate dura doar un minut, ”să dai” poate fi infinit

Alexandra Ușurelu este vocea caldă, curată, blândă, care cântă despre oamenifoto bun și emoții, nu despre lucruri, cu o sensibilitate aparte.

A devenit cunoscută în urmă cu numai trei ani, iar de atunci a susținut peste 300 de concerte impunându-se rapid drept una dintre cele mai apreciate artiste independente din muzica de acum.

„La capătul lumii”, primul său album de studio, a câștigat distincția „Cel mai bun album al anului 2015”, după ce a primit mai multe nominalizări din partea Societății Române de Radiodifuziune fiind, într-un an de la lansare, unul dintre cele mai bine vândute albume indie din România. La începutul lui 2016, Alexandra uimea publicul și criticii muzicali cu spectaculosul concert simfonic „PUR”, susținut cu casa închisă în Sala Mare a Teatrului Național din București. Reacția publicului față de formatul de concert simfonic propus astfel, a provocat noi concerte în țară, devenind singurul artist român independent cu două turnee naționale susținute în paralel.

Pe 28 august, Alexandra Ușurelu va susține un nou concert simfonic în Piața Universității din București, unde va lansa primul său DVD, filmat la concertul „PUR” de la Teatrul Național. Tot acum, lucrează la cel de-al doilea album al său.

Detalii pe www.facebook.com/AlexandraUsurelu sau www.alexandrausurelu.ro.

  1. Care este sfatul pe care l-ai primit de la părinţii tăi şi vrei să-l împărtăşeşti copiilor tăi?

Ceea ce am acumulat în copilărie și aș vrea să împărtășesc mai departe sunt mai curând niște valori decât niște sfaturi primite în mod direct. Una dintre cele pe care le cultiv și care mie-mi dă mereu puterea de a gândi pozitiv și de a face încă un pas și încă unul, este să dau mai mult decât pot să cer. ”Să ai” poate dura doar un minut, ”să dai” poate fi infinit. A fi generos poate fi uneori cea mai frumoasă metodă de a te îmbogăți sufletește. Din mediul în care am crescut, am dezvoltat un crez: să umblu ușor cu emoțiile celor din jur și, mai ales, cu mâna pe inimă, după cât de tare bate ea.

  1. Care sunt lucrurile care contează cu adevărat în viaţa ta şi ce te motivează?

Contează mult pentru mine empatia, curajul de a nu altera modestia și determinarea de a face tot ce pot mai bine ca vocea mea să devină un loc mai cald și mai blând pentru oameni. Motivația, rostul… cred că ni-l găsim în măsura în care lumina celui din fața noastră cade pe chipul nostru.

  1. Ai un mentor? Care au fost criteriile de selecţie şi cu ce te ajută ?

Cred că cel mai bun mentor este natura. De la ea învăț zilnic că ai nevoie doar de un strop de apă, un pic de lumină și de dragoste ca să te înalți.

În același timp, iubesc să am oameni în jur, ei mă inspiră foarte mult, despre oameni și emoții cânt.

Oamenii din viața mea, care m-au ajutat și însoțit de-a lungul drumului, sunt cei care mi-au și întins aripile larg, așa cum nu credeam că aș fi putut. Bobby Stoica, Andreea Marin sunt unii dintre ei. Nu i-am ales eu, ci ei pe mine. Eu n-aș fi îndrăznit.

  1. Ai un talisman, obicei sau citat care îţi aduce noroc?

Lucrurile făcute cu inima deschisă mi-au adus mereu noroc. În rest, cred că norocul ți-l provoci și singur, construind în fiecare zi. Nu port talismane, cred mai degrabă în intuiția mea de a valorifica situații.

  1. Crezi că există o regulă de „aur” pentru un echilibru între viaţa profesională şi cea personală? Ce obiceiuri productive zilnice ţi-ai dezvoltat pentru a fi productiv/eficient?

Cred că undeva există niște reguli, dar noi nu le cunoaștem sau nu ni le însușim. Asta pentru că cele două ”lumi” sunt foarte personale pentru mine și Bobby, soțul meu. Facem totul împreună. Fiind ghidați într-o măsură foarte mare de emoții, nu pot spune că separăm viața noastră interioară de cea profesională. Când pe scenă te arăți exact așa cum ești și atunci când te afli în culise, nu se mai poate vorbi de reguli sau… bariere. Este o singură lume, care le include pe ambele.

Nu spun că e cel mai bine așa, dar pentru noi, cel mai important este că reușim să mergem împreună la drum cu iubire, fie că suntem uneori fericiți, alteori melancolici, irascibili sau entuziaști pentru noi reușite.

Alegerea de a fi artiști independenți și de a ne distribui muzica prin casa de discuri creată de noi, ne aduce o anumită libertate, dar ne și ocupă foarte mult timp. Ca muzica noastră să ajungă la oameni în felul în care noi ne dorim, astfel încât mesajul să nu fie alterat, este nevoie de foarte multă implicare, facem asta de dimineață până seara, și ceea ce încercăm zilnic, pentru o eficiență optimă, este să fim cât mai ancorați în prezent și să comunicăm cât mai mult între noi. Astfel, cu iubire, seriozitate și muncă, reușim să construim zilnic la drumul către oameni.

  1. Ai avut un moment în care ai luat totul de la zero? Care a fost şi care au fost paşii parcurşi pentru a ajunge pe linia de plutire, respectiv succes?

Emoțional, am luat-o de la capăt de multe ori, începând cu separarea părinților mei, la cinci ani, și continuând cu școlile pe care le-am schimbat de câteva ori până la cincisprezece ani, când am intrat la liceul Lazăr din București. Ceea ce m-a ajutat să depășesc stările unui copil exagerat de sensibil și timid, a fost curajul. Cu sensibilitate și delicatețe, am avut curaj să privesc în continuare spre cer, să iubesc, să nu învinovățesc pe nimeni pentru ce mi se întâmplă mie.

  1. Cum arată o zi din viaţa ta?

De obicei mă trezesc un pic somnoroasă și imediat ce mă dau jos din pat, mă duc în camera mare și privesc câteva secunde spre ferestrele care despart casa unde locuiesc de școala de vis-a-vis.

Când este luminat afară, după 7 dimineața soarele îmbracă în aur casa printre crengile teilor din curtea școlii și se creează o atmosferă de basm în interior. Cu imaginea aceasta în minte, pornesc un pic mai târziu spre studio, unde, în funcție de proiectele la care lucrăm (eu și Bobby), stăm până seara târziu.

  1. Care a fost cel mai trist moment din viaţa ta şi ce ai învăţat din el?

Cele mai triste momente există ca să le uităm. Ce am învățat din ele este că doar noi alegem dacă vrem să mergem cu valul sau să privim din adâncuri valul cum trece.

  1. Cum ai ajuns să alegi domeniul în care activezi azi? Ce iti place cel mai mult/mai puţin din ceea ce faci şi de ce?

Am copilărit într-un orășel de la Dunăre.

În Dunăre, în apă, eu am învățat să ”zbor”. Mă ținea tatăl meu pe ambele brațe și îmi spunea: ”Dă tată din aripi, hai fetița mea, dă din aripi!”. Nu știu dacă el își mai amintește, eu n-am uitat nimic. Acolo, în apă, eu am învățat să mă echilibrez și să înaintez, în ciuda curenților. Cred că de acolo vine curajul meu de acum.

În curtea casei aveam un cireș uriaș. Îmi plăcea să mă urc în el până sus de tot. De acolo, de sus, îmi plăcea să privesc Dunărea, care lega orașul meu de cel al surorii mele, de care eram despărțită prin forța împrejurărilor. Asta mi se părea că o aduce mai aproape de mine.

Mi-am dorit mereu să fiu ca o apă care leagă oamenii; și așa am început să cânt. În muzică am găsit cel mai frumos mod de a aduce oamenii împreună.

Fiind un copil extrem de emotiv, multă vreme am privit ca o slăbiciune sensibilitatea mea. Mai târziu am învătat să o privesc ca pe un dar. Îmi găseam dificil modalități de exprimare, nu mai spun de vorbitul în public. Deși, poate cel mai potrivit caracterului meu ar fi fost să studiez arte sau limbi străine, eu am studiat Matematică – Informatică în liceu și am urmat o facultate de Management, la Academia de Studii Economice. Asta m-a ajutat enorm mai târziu. Am devenit organizată și am început să simt mai bine Pământul sub picioarele mele. Toate lucrurile acestea mă ajută acum, în administrarea carierei mele. Nu există nimic care să nu-mi placă din ceea ce fac, atâta timp cât nu merg după niște reguli dintr-o carte, ci după cum mă conduce inima.

  1. Enumerează trei cărţi şi trei oameni care ţi-au schimbat modul de gândire, chiar viaţa.

Sunt multe elemente din cărțile citite care îmi influențează viața, nu neapărat o carte anume, dar voi menționa două dintre ele, iar a treia va fi o melodie.

”Toate pânzele sus” (Radu Tudoran) – primul roman citit, în urma căruia am ”devorat” apoi toate cărtile de călătorii pe care le-am avut în bibliotecă. A fost extraordinar să aflu despre lumea întreagă asimilând acele lecturi. Mai târziu am fost să și vizitez unele locuri din acele cărți, unde am filmat și videoclipuri pentru cântecele mele.

”Semnătura tuturor lucrurilor”(Elizabeth Gilbert) – o carte încântătoare despre natură, viață, orizonturi.

”True Colors” (în interpretarea Evei Cassidy) – am descoperit varianta Evei Cassidy într-un moment de cumpănă și acea interpretare m-a ajutat atunci să fac alegerea cea mai potrivită.

  1. Ce înseamnă succesul pentru tine? Consideri că ceea ce faci tu reprezintă „Succes pentru România”?

Pentru mine, succes înseamnă să rămân coerentă sufletește. Oricât de mari sau mici sunt scenele, să pot găsi în interiorul meu puterea de a recepționa și de a dărui.

La începutul acestui an am avut primul meu concert în Sala Mare a Teatrului Național din București. Pentru public și criticii muzicali a fost privit ca un fenomen faptul că o artistă independentă, fără promovare comercială sau hituri pe bandă rulantă, să desfășoare un concert cu casa închisă la Teatrul Național. Dacă să reușești să aduci oamenii împreună într-un loc făcând lucrurile diferit înseamnă un ”Succes pentru România”, nu pot decât să mă bucur.

Eu nu numesc răspunsul publicului un succes, ci o dovadă de iubire si un semn că oamenii încă mai simt și tresar când li se întâmplă minuni.

  1. De ce ar alege un tânăr să facă ceva în România şi să nu plece în afară?

Cred că ar trebui să se îndrăgostească de ea, ca să rămână.  Eu m-am îndrăgostit de oamenii din ea. De ce ar rămâne? Ca să schimbe în bine această societate.

  1. Un mesaj pentru comunitatea „Succes pentru România”.

Eu cred că locul unde ne simțim cu adevărat vii este acela unde avem cel mai mult de dăruit. Cred că o întrebare pe care ar fi necesar să ne-o adresăm fiecare este: ”Cum pot să dăruiesc unui om, să aduc într-un loc, ceva ce numai eu pot aduce?

Răspunsul meu este foarte simplu: prin emoție. Și nu este ceva ce numai eu pot aduce, cu toții putem asta, dacă alegem să fim noi înșine și să nu ne îndepărtăm prea mult de la identitatea noastră. Fie ea și țara noastră.

Vă mulţumim,

Echipa “Succes pentru România”